3 Miercuri (ziua copiilor)

Profesionalism sau moduri diferite de a profesa?


Zilele trecute mi-am luat inima in dinti si m-am dus sa-mi vaccinez baiatul la doctora de familie. Ma inspaimanta fiecare schimbare pe care o fac legata de fi-miu. Cum este si alegerea personaei care il vaccineaza. Pana acum am mers la doctota pediatra, Marcu Mihaela, de la Medlife. N-am avut niciodata probleme si nici nu m-am temut, chiar de la inceput, sa imi las copilul pe mana ei. S-ar putea sa conteze si increderea pe care o acorzi doctorului din start. Sau energia pozitiva pe care o imbratisezi. Sau amandoua. In orice caz n-am trait experiente devastatoare, defapt, de nici un fel.

Ieri, insa, din diverse motive, m-am decis sa merg la dotora de familie. Desigur nu legate de doctora Marcu. Nici o treaba. Un profesionist adevarat, care va ramane vesnic pediatra noastra. Ma rog, cat avem nevoie sa ne sprijine in demersul medical al copilului. Alte motive m-au manat in cealalta directie. Cu inima la gura ne-am prezentat la cabinet. Am cumparat vaccinul caci nu i-am administrat niciodata din cele gratuite si pun’te pe treaba. O asistenta, mai in varsta, s-a pregatit cu acul, noi ne-am adunat sa-l tinem pe copil si iata ca baga acul, inclinat cam cum s-ar zice nu in muschi ci sub epiderma, in muschiul piciorului, tremurat dar…reuseste sa introduca serul. M-am mirat, sincer, ca a procedat astfel, referitor la inclinarea acului. Marcu facea perpendicular, usor si aproape neobservabil. Ca sa nu mai zic ca nici nu aveam idee cand intra si iesea acul.

A plans nitel Stefan dar s-a linistit dupa ce doctora i-a prezentat-o pe Mu-Mu cu hartiile de retete in gura pe post de iarba. Pe mine ma amuza figura cu vacuta de cauciuc si radeam cu lacrimi iar Stefan se hlizea la rasul meu. In sfarsit au venit si sfaturile: pune-i comprese reci, da-i antipiretice, bla, bla bla… Faza pe care n-am luat-o in seama a fost compresa. N-am folosit evar si nici acum nu ma deranjam. Mare greseala!

Ajunsi acasa i-am dat cu antipiretice, comprese ioc. S-a bagat la somn si, la trezire, probleme. Va zic ca n-am avut nici o treaba. Cum omul e obisnuit cu un anumite mod de operare se asteapta la mai putine neplaceri, care neplaceri, la un moment dat, devin rutina. Dar compresele nu erau in schema. Asa ca iata-ma cu compresele dupa mine, da-i si aseaza-l pe perne, da-i joaca sa uite, ajungand sa ma enervez caci locul se intarise. Citeam pe net de intamplari de genul asta si raspunsul doctorului era asa: e ceva normal. Apoi citeam de paralizie dupa vaccin. Hmm.

Cum e? Profesionalism sau tine de cum s-a invatat fiecare sa isi faca meseria?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s