Busy, busy, busy…ca o parolista ce mi-s m-am inhamat la o serie de activitati placute si revigorante. Sambata am plecat la o cununie civila la sectorul 1. O matusa, finally, s-a decis sa faca pasul cel mare. Insa a dat curs doar cununiei civile. Initial nici macar petrecerea de dupa nu era programata. Dar, stiti si voi cum e…daca nu ne intalneam cu ocazia asta nici ca o mai faceam. Fiecare pe drumul lui, cu probleme, cu bucurii si alte alea…separati de distante si personal affairs insa legati totusi prin ramuri de sange. 😉 Asa ca s-a decis, dupa etapa cu primaria, asa pe loc, sa ne adunam aceeasi oameni, la un gratarel si voie buna. Si dieta mea s-a dus naibii dupa doua beri cu alcool, baute pe nerasuflate. Ce mama ei de treaba! Era cald si mergea la marele fix una rece si blonda! 😉 Distractie, veselie, discutii si iar voie buna la maxim.

Apoi, pe la 5 dupa -masa fuga la supermachet sa cumparam aparatul de fotografiat, ca ma rodea sa plec la reuniunea de 10 ani fara gadget. 😀 Am mai scris p-aici ca fi-miu a stricat aparatul ala vechi si-mi pare rau ca era za best la calitatea pozelor. Chiar si cu aia 6 MEGA PIXELS si optical zoom de 3 si cateva functii importante, care oricum n-au prea mare importanta, cel putin pentru mine. Daca ma indoiam de faptul ca nu are importanta calitatea pozei si ca e necasar si arsenalul de functii de la aparatele actuale, acum sunt convinsa ca nu conteaza atceva decat calitatea pozei. Am cumparat un Sony DSC W350 si nu ajunge nici la cel mai mic megapixel al astuia vechi…DSC W30. Dar am avut de ales intre acest Sony si un Fuji.

Si am plecat la intalnire…defapt m-a luat o prietena cu masina ca eu, de cand am carnetul expirat, fac jogging intre mijloacele de transport in comun. Noroc ca nu tre s-o fac des. Tare rau e cand nu poti sa circuli cu masina de familie! Dar nu-i bai! Ca ma ocup zilele astea! O sa va zic si ce am facut ca sa stiti si voi care cum mai e treaba.

Si la petrecerea de 10 ani a fost o nebunie. A fost nemaipomenit. Cica si intalnirea de dimineata de la facultate a fost de nota 11. Emotii multe, s-a plans, s-au tinut spiciuri…ce mai, taticule, ceva extraordinar. Dar cica se va repeta dupa 5 ani experienta. Sa speram ca pot sa ajung. Dupa ce fac rost de pozele cu toate dichisurile noii cladiri a URA, le postez. Am ramas tablou, la propriu…totul nemaipomenit…occidentul intr-un colt de Bucuresti. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe domnul Smedescu. a avut ambitie sa duca la bun sfarsit proiectul acestei cladiri. Si a reusit. Poate ca se vor bucura copiii nostri. Sa fie sanatosi, sa fim si noi ca de ajuns acolo sigur ajungem. Avem toti un loc rezervat. :))

Am vazut ce s-a realizat cu banii nostri pompati acolo. Nici noi nu suntem, profesional vorbind, niste ratati. Ba din contra…toti au functii bune, sunt si oameni cunoscuti…nu ne-a prins rau facultatea asta, ma refer aici la institutie. P-atunci existau preconceptii cum ca suntem toti niste infumurati, copii de bani gata samd. Insa, va jur, generatia noastra a muncit pentru fiecare nota in parte, am meritat diplomele, am meritat efortul parintilor de a ne educa acolo. Poate ca am prins fix o vreme in care profesorii erau interesati sa scoata tot ce e mai bun din noi, poate ca nici noi n-am fost tocmai corupti de o moralitate indoielnica…nu stiu cum a fost dar suntem cu adevarat o generatie reusita din multe puncte de vedere. Asa sa ne ajute Dumnezeu! 😉

Duminica am dormit pana tarziu. La trezire ne-am pus straiele de duminca si ne-am dus la Ciufolici ca sa-l tundem pe Stefan. Apoi am dat o fuga le DGIPI, parca asa se numeste, ca sa vedem daca avem noroc. Se pare ca nu este program de uichend.

Si am dormit restul de duminica de-am rupt.Cand am revenit la realitate m-am bagat in baie ca sa ma vopsesc la par. Ca ma scotea din ale mele blondul ala. Asa ca acum zici ca sunt Black Beauty. Mai putin Beauty. :)) Poate the Beast. :))

Hai ca pun de-o postare la fiecare din cele de mai sus, cu poze, cu filme…ca la carte.Sa vedeti cum e in lumea mea.

N-am uitat de ce am promis Danutzei ca fac pe blog, referitor la nazdravaniile lui Stefan. O sa le rezolv. Nu uit ce am de facut ci doar le aman. Ideea, in mare, este sa reusesc sa il surprind pe buburuza facand aceleasi figuri la noul aparat. Ca doar filmeaza in HD.

Nici lepsele de la Ianculescul. Si multe altele…

Sa nu uit. Ii urez inca o data „La multi ani!” Adelei si mamei sale si inca unul pentru blogul lui Dani. Cristinei (aka talentedenazdravani), pentru baiatul ei, Andrei, succes la scoala, se pare ca gata gradi!Felicitari celor de la SeeRightThrough, care au revenit dupa o pauza lunga, cu o postare interesanta despre intuitie. In acelasi timp va propun sa-i contactati pentru a aduce subiecte de dezbatut pe blog. Nu ezitati sa cititi dar, mai ales, sa colaborati cu ei. Si cam atat deocamdata.