Cand devi parinte esti, in primul rand, fericit. Realizezi ca nimic din ce ai creat pana la acel moment nu se compara cu acel moment unic: cand iti vezi cea mai reusita creatie a ta, copilul. In timp ce creste inima tresare constant pentru fiecare lucru marunt pe care copilul tau il face. Traiesti sentimentul cel mai emotionant evritaim. Cand reuseste sa se rostogoleasca, cand iti descopera fata, cand gangureste, cand face primii pasi, cand spune primele cuvinte, cand face la olita, cand recita o poezie, cand descopera utilitatea fiecarui lucru din casa, cand te imbratiseaza…
Cu cat creste mai mult devii mandru de independenta cu care copilul tau incepe sa defileze prin viata. Gandeste singur, isi descopera talente nemaipomenite, isi face noi prieteni, distinge raul de bine…
Iata ca am surprins si eu un moment al unui tata, mandru fara margini, de propriul lui copil. Pentru ca, la 13 ani, Mihnea a compus cateva poezii exceptionale. Pentru ca sunt mama si inteleg atat de bine acest sentiment si, pentru ca mandria tatalui are o justificare puternica, m-am gandit sa impartasesc aceste creatii deosebite cu voi. Hai sa le citim impreuna aici dar voi pune una din poezii ca preview.
Viata scurta
Viata scurta,
Viata scurta,
Tu abia vii
Si repede pleci.
Prea putin
Cu noi petreci.
Si tristete
Ne lasi noua,
Numai plansete
Si roua.
Viata scurta,
Tu ne faci
Mai fricosi
Si mult mai lasi.
Viata scurta,
Tu imi iei
Bunicii si parintii mei,
Dar, oricat ai vrea,
N-o sa-mi poti lua
Si iubirea pentru ei.
Alexandrescu Daniela 
Iti multumesc mult pentru gandurile si aprecierile frumoase formulate la adresa lui Mihnea.
Ceea ce ma bucura este faptul ca are zvacniri sporadice literare si o face probabil atunci cand doreste sa-si demonstreze ceva, asa cum facem si noi de multe ori.
Chiar daca nu va continua sa scrie, desi l-am incurajat in acest sens, cred ca va reusi sa-si gaseasca si sa-si defineasca propria vocatie si va reusi sa se orienteze spre ceea ce va crede el de cuvinta ca-i face placere.
Deocamdata, nu pot decat sa fiu in postura de supraveghetor acum cand la faza pubertatii exista si o schimbare puternica a perceptiei valorilor.
Weekend placut!
Desigur ca si noi, la varsta lui, am incercat sa ne gasim vocatia si, pentru acest lucru, am demarat multe activitati diverse. Daca le-am terminat sau nu se vede azi. Fiecare merge pe un drum ales sau nu de el insusi. Mihnea este la o varsta la care incearca…si incercarile lui sunt, cel putin, reusite. Felicitari. Numai bine.
Sa fiti mandri de Mihnea si incurajati-l ,o poezie existentialista a varstei sale,un weekend minunat 🙂
Multumim Octavian. Vlad, tatal lui Mihnea, cred ca a receptionat mesajul tau. Si tie la fel, un week-end nemaipomenit. Si va veni de la mine pentru tine si ceilalti colegi, si dedicatia muzicala imediat.
Sa-l ajute Dumnezeu in viata pe acest Mihnea, care are intradevar un talent ireprosabil. Doar la 13 ani sa scri asa ceva, numai o minte de geniu cu o gandire abstracta ar putea.
Sunt sigur ca o sa mai auzim de el.
Si eu sunt convinsa ca vom mai auzi de el. Bravo lui ca s-a dedicat la varsta lui acestei creatii. Altii o iau deja razna. Inseamna ca este un copil f. bun.:)