De la lume adunate…si tot la lume date (partea a treia)

(31) N-am facut decat o pauza caci mai am ceva drum de strabatut. Cum as putea sa ma opresc cand exista atata frumusete in toate lucrurile si-n oameni? Cum as putea? Sunt fermecata de muzica pe care am sadit-o adanc in inimile noastre, de fotografie, care te incarca de energie intr-un fel miraculos, de jocurile nevinovate, de linia de normalitate, pe care incercam sa o atingem cand totul tinde sa se prabuseasca, de abordarea selectiva a lucrurilor importante si prioretizarea lor, de transformarea acestor lucruri si fapte in informatii oferite celorlalti spre cunoastere, de locurile pe care le intiparesti adanc in suflet, de inimile calde, care stiu sa iubeasca copii, cainii si pisicutele si orice alta fiinta neajutorata, si nu doar, sa le ofere adapost atunci cand par a fi ale nimanui.

Vreau sa scriu necontenit despre realitatea ca un vis, pe care o traim zi de zi, despre decizia de a ne intoarce in acelasi loc, despre momentele unice, care nu se mai intorc, dar care se transforma continuu, despre experiente, pe care iti doresti din suflet sa le repeti…

Deci ajustati-va monitoarele caci voi veni sa va scriu despre toate acestea dar si despre beneficiile apei pentru minte si corpului nostru, despre toate uleiurile si cremele, care dau corpului viata, caci nu trebuie sa avem doar o minte sanatoasa dar si un corp care sa urle cat poate cat de bine se simte…

Asa ca va multumesc ca existati si…stati aproape!