Se facea, acum multi ani, ca s-a purtat o discutie intre cei trei frati, oameni de la tara, simpli si foarte modesti, cum ar trebui sa isi imparta terenurile, cu case cu tot, mostenite de la mama, ultima ramasa sa plece la Cel de Sus. Cum mama s-a decis sa ia drumul drept pe taramul fagaduintei cei trei frati si-au facut socotelile. Dar la judecata cineva a incurcat rau actele si terenurile si au pus pe hartie tot ce era de impartit si le-au dat, fara sa-si dea seama, de la doi dintre frati celui de-al treilea, toate terenurile arabile si nearabile, in afara de cele pe care stateau casele fiecaruia. Cei doi frati au dorit sa cedeze niste terenuri celui de-al treilea dar nu s-a inteles si iata ca, dupa ani, in care fiecare, stiind ce are si isi lucra pamantul sarguincios, s-au trezit ca trebuie sa faca dinnou mostenirea de la mama. Intre timp fiecare se inacrise si avea ceva de impartie cu celalalt. Astfel ca actele de mostenire s-au taraganat o vreme. Pana unul din nepoti al unuia dintre cei doi frati, s-a decis sa faca dreptate. A mers pana la notari, la primarie, s-a interesat, a demarat lucrurile insa piedicile n-au intarziat sa apara. Fratele, care detinea nedrept terenurile, era decis sa rupa tacerea legata de o datorie a unuia din ceilalti doi frati. Iar nepotul, ca sa linisteasca apele, a facut primul compromis. I-a dat datoria aceluia. Dar pana sa mearga la semnarea actelor fratele, care ceruse datoria, si-a amintit ca mai este ceva din urma neplatit. Asa ca, decis nepotul sa termine cu balciul creat, i-a promis ca ii da acea suma, dublata desigur fata de ce i-a dat in prima faza. La legist (notar) treburile s-au starnit furios caci fratele, care acum era nevoit sa semneze, nu stia ce se intampla in acte si-i era teama sa nu cedeze si terenul lui fara stiinta lui. Toti ceilalti erau contrariati si suparati caci nu facea altceva decat sa caute nod in papura ca sa pastreze terenurile pentru el. Caci incercase intr-o ocazie sa vanda si treaba nu s-a finalizat. Explicatiile legistului s-au grabit sa vina in intampinarea nedumeririi lui. Nu avea ce sa faca cu acele terenuri caci repartizarea lor nu s-a facut (succesiunea), ca exista doar un act prin care se aproba cedarea terenurilor dar care nu ii dadea dreptul sa le vanda. Asa ca omul nostru a mai bodoganit putin pana s-a trezit nepotul sa-i dea suma aceea promisa de bani. Tot cu gura mare si cu un of la inima fratele a dat semnaturile pe acte. Al doilea compromis facut de nepot. I-a dat bani desi nu exista vreun act care sa dovedeasca acea datorie iar fratele, care avea de platit, nu recunostea nici in ruptul capului. Insa, cum nu te ajuta soarta cand esti hapsan, fratele si-a cheltuit banii pe o roata si cateva perechi de cizme, care s-au rupt pana la ultima, intr-o singura luna. Uite asa se duc banii nemeritati.

Apoi povestea nu se termina aici. Acestea erau actele preliminare. Insa frecusul a fost mai mult decat sufocant si nepotrivit nepotului cat si celor trei batranei. Ca sa le rezolvi pe toate uneori mai faci si sacrificii, pe langa compromisuri. Actele incheiate si parafate erau gata pana la un punct. Nepotul venise cu bani imprumutati ca sa ajute rezolvarea cat mai grabnica fara sa mai incurce lumea, fara sa-i lase fratelui hapsan timp sa mai socoteasca datorii inchipuite. Asa ca, avand datorii, dand si ultimii lui bani, s-a rezultat un alt compromis, de care afla abia mai tarziu cat de rau il putea afecta. Cu toate ca, la acel moment lucrurile erau cat se poate de grele pentru el, nepotul n-a pretins bani de la nimeni, mai ales de la fratele care isi primea partea pe de-a moaca, pe langa datoria platita catre fratele hapsan. Iar singurul frate corect in povestea asta, care fusese impartial de-a lungul timpului si isi daduse si ultima ata din casa pentru cei doi frati certareti, era si ruda apropiata nepotului din poveste. La momentul asta si lui ii ajunsese la os tot raul de care se lovise, venit din partea celor doi frati aflati in disputa datoriei, a banilor, marul discordiei. Pe fratele mai mare, cel ce avea terenurile in posesie, il dispretuia pentru ca toata viata lui a tras pentru el toate ponoasele din casa mamei lor, s-a vaitat de una si alta, cand avea ce-i trebuia, iar lumea il ajuta neconditionat, iar pe celalalt, cel mic, il ignora de-a dreptul din cauza bauturii. Se lua la intrecere cu unul din baietii lui la pahare. Isi pierdeau cunostiinta de la nectar. Iar baiatul, smacuit bine cu lichior, ii batea pana nu mai se trezeau cate o saptamana din pat. il dispretuia mai putin si-l ignora caci nu-si dorea sa aiba de-a face cu astfel de oameni. Nu stii niciodata, daca i-ai bagat putin in seama, daca nu-ti rup portile si tabara pe tine sa te rupa in bataie fara motiv.

Continuare…